Obiective (link catre site informativ):
Traseu:
Durata: 1 zi
Dificultate: Umiditate crescuta, noroi, inaltimi, scari metalice, pesteri intunecate
Daca ai norocul si ajungi aici dupa sau intr-o perioada mai ploioasa, debitul de apa crescut ofera o priveliste superba si transforma orice cadere de apa cat de mica intr-o adevarata fantezie vizuala si auditiva. Din aceleasi motive de umiditate crescuta, trebuie avut ceva grija la alunecat pe noroi si pe stanci. Traseul este destul de lung dar pentru atingerea tuturor obiectivelor intr-o zi, se merita mers doar pana la Bigar-ul de la Krushuna..ceva mai sus de cascada principala.
Daca nu ai vazut poze cu Devetashka si nu ai vazut nici The Expendables 2 atunci pregatestete sa casti gurita mare, mare. Pestera este cu adevarat imensa si poate gazduii in camera principala un mic sat cu ceva loc de o pasune pe langa. In tavan se gasesc numerosi "ochi" aparuti in urma surparii in timp a plafolului datorita apei ce se prelinge constant pe pereti. Devetashka gazduieste si o masiva colonie de lilieci (35.000 bucati) ce isi fac siesta intr-o galerie interzisa turistilor. Spre sfarsitul camerei accesibile turistilor se gaseste un masiv zid de piatra strapuns de un tunel ce duce spre o "camera interioara" in care, in timpul celui de al doilea razboi mondial, se gaseau imense rezervoare de combustibil. Astazi se mai pot observa doar cateva cercuri imense de beton pe podeaua pesterii.
Daca nu dispui de o masina de teren, o caruta sau de suficienta rabdare sa ajungi aici pe jos...inchiriaza un tractor ceva. Hai ca te descurci tu ;)
Pestera este foarte mica in comparatie cu ...cam orice alta pestera :-?? dar
, are ceva ce nu gasesti chiar asa usor, o "scara spre cer"
. In pestera se coboara pe o scara metalica destul de bine ascunsa in tufisuri la capatul unui drum lung si anevoios. Pestera este formata dintr-o singura camera rotunda cu scara in mijlocul tavanului.
Coborarea in Garvanitsa nu este pentru cei ce au probleme cu inaltimile. Scara care duce in camera principala coboara destul de mult si nu da senzatie de siguranta. Umiditatea crescuta din pestera face coborarea si mai dificila iar in conditiile unui grup numeros, pe trepte se poate aduna noroi. Odata coborat trebuie sa ai grija pe unde calci, terenul fiind perfect pentru o tranta in noroi sau chiar in paraiasul ce curge prin centrul pesterii. Daca vrei sa mergi ceva mai adanc in Garvanitsa (20-30 m), vei avea nevoie de o lanterna. In afara de scara de acces, nici aceasta pestera nu (mai) este amenajata pentru turisti deci ai grija pe unde calci.
Podul nu mai este in folosinta pentru uz auto si momentan serveste doar ca punct de interes turistic.
In Ruse sunt multe de vazut dar in tura aceasta am ajuns doar pentru o masa copioasa la
Mehana Ciflika. Mancare buna si la preturi rezonabile. Ospatarii vorbesc romana foarte bine si poti sa platesti linistit si in RON.
